În urma reformei învățămîntului din timpul lui Alexandru Ioan Cuza ca urmare a ,, LEGII ASUPRA INSTRUCȚIUNII PUBLICE” act promulgat pe data de 25 noiembrie1864 și a ,,STATUTULUI DE PRIMIRE A ÎNVĂȚĂTORILOR COMUNILOR RURALE JUDEȚU TECUCIU” s-a înființat prima școală primară și în satul Colonești, una dintre primele de pe văile Zeletinului și Berheciului unde la data de 8 decembrie 1864 a fost instalat primul învățător SIMION ENEGARIU.
La început școala a funcționat în condiții improprii în diferite spații, după care s-a realizat un local mic, sărăcăcios acoperit cu draniță, alcătuit dintr-o singură încăpere, realizat de Primărie în anul 1867. În anul 1903 pe 4 noiembrie , prin adresa 32, adresată primarului, COSTACHE CRISTIAN, de către drigintele V. CARTAS, îl informa pe acesta că în ziua respectivă, dimineața s-a rupt ,, o grindă și că dînd jos podeala și ursoaica din pod localul devine impropriu de a mai servi, amenințînd viața mea și a copiilor”. În aceeași zi dirigintele învățător Cartas V informează și revizorul de la Tecuci care îndeplinea funcția echivalentă de Inspector General al Inspectoratului Școlar din vremurile noastre că ,,finndcă domnul Primar este dus la pădure spre a aduce lemnele necesare pentru incălzitul primăriei și școlii dar mâni, 5 Noiembrie cred că se va face desigur”.
Prin aceeași adresă dirigintele V. Cartas primește mulțumirile revizorului pentru faptul că în urma unei ,,munci bărbătești și patriotică pe care au pus-o învățătorii în mișcarea pentru înființarea băncilor populare la sate”.
Dirigintele V. Cartas răspunde unui chestionar trimis revizorului în care arată că școala prăbușită în anul 1903 era proprietatea comunei, era din lut, avea o sală de clasă cu unsprezece bănci, era frecventată de 50 de elevi și avea dimensiunile: L=6,70 m, l=4,60 m, î=2,35 m și nu era realizată cu fonduri de la ,, CASA SCOLELOR”.
Totodată mai menționează că școala nu deținea locuință pentru învățător, iar curtea școlii era de 3840 mp, nu era îngrădită cu gard, nu era dispusă încă construirea unui local nou și nici nu se avea în vedere și totodată școala nu avea bibliotecă înființată de ,, CASA SCOLELOR” .
Chestionarului i se dă numărul 51 din 16 decembrie și este trimis la Administrația ,, CASA SCOLELOR” ce avea ca administrator pe M. POPESCU și contabil C. DOBRESCU.
Școala continuă să funcționeze în diferite spații și întrucât în aceasta funcționa un ,,CERC LITERAR” i se adduce la cunoștiință învățătorului V. Cartas prin adresa 301 din 19. II. 1904 că s-ar putea să primească vizita lui George Coșbuc și Alexandru Vlahuță însărcinați de minister cu astfel de controale.
Pe 12 mai 1904 V. Cartas anunță revizorul că nu este necesar înființarea unui al doilea post de învățător deoarece școala era frecventată de doar…109 elevi.
Prin Raportul de activitate pentru anul 1903-1904 dirigintele V. Cartas informează Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice de următoarele activități desfășurate:
– pe 21.martie o conferință la școală;
– școala avea un cor compus din 49 elevi și 3 adulți care cântau ,, UNISON” în corul bisericesc;
– învățătorul făcea parte din Banca ,, Izvorul Zeletinului”, care avea 65 membri iar el era CASIER, iar banca avea un capital de 2212 lei și 61 bani, fiind înființată pe 22 februarie 1902 și avea 16 școlari depunători;
– a plantat cu ajutorul elevilor în locurile publice un număr de 2 tei, 1 nuc, 1 prun și 1 măr pădureț.
La această școală erau ordonați elevi din satele Zăpodia, Târg Colonești, Valea lui Matei, Corbu și Păruș.
Zona fiind foarte săracă dar beneficiind de suportul boierului zonei Smaranda Apostoleanu, care făcea parte dintr-o familie vestită de boieri care printer altele și-au adus aportul la:
-unirea țării Moldovei cu Țara Românească unde soțul Smarandei, Gheorghe Apostoleanu l-a susținut pe Alexandru Ioan Cuza ajungând consilierul personal al acestuia dar și președinte al Curții de Apel, președinte al Academiei Mihăilene, deputat dar și primar al Focșaniului;
– înființarea Societății de Cruce Roșie în Moldova, înființarea primului Colegiu de fete la Focșani.
Totodată în Palatul familiei de la Focșani există și astăzi ( într-o stare de degradare în curtea Spitalului Municipal Focșani) a fost găzduit Regele Carol I și principele Ferdinand în mai multe rânduri dar a găzduit și un eveniment mai puțin plăcut pentru națiunea română, aici la 26 noiembrie/ 9 decembrie s-a semnat Armistițiul dintre armatele Puterilor Centrale reprezentate de generalul Kurt van Morgen și Armata Română reprezentată de generalul Alexandru Lupescu, care a fost pe cât de celebru pe atât de trist armistițiu la încheierea Primului Război Mondial.
Deci beneficiind de susținerea Smarandei Apostoleanu conform ,, Actului comemorativ al Inaugurării Școlii Rurale Mixte Smaranda Apostoleanu din Tîrgul Coloneștiului, comuna Colonești, Județul Tecuci din 20 iulie 1908” se arată următoarele:
,,ÎN ANUL DE LA HRISTOS 1908, ÎN ZIUA DE 20 IULIE SUB DOMNIA M.S. REGELUI CAROL I ȘI M.S. REGINA ELISABETA ȘI A.S. REGALE PRINCIPELE FERDINAND ȘI PRINCIPESA MARIA, FIIND PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIȘTRI DE EXTERNE DOMNUL DIMITRIE STURZA IAR CA MINISTRU DE CULT ȘI INSTRUCȚIUNI PUBLICE DOMNUL SPIRU HARET S-A INAUGURAT CU MARE SOLEMNITATE ȘCOALA SMARANDA GHE. APOSTOLEANU DIN COMUNA COLONEȘTI AL CĂRUI NUME ÎL POARTĂ ÎN BAZA ÎNALTULUI DECRET REGAL NR. 792 DIN ANUL 1908 LUNA APRILIE”.
Din același Act Comemorativ, spicuim că acest local a fost construit pe terenul Smarandei Apostoleanu (Gheorghe Apostoleanu decedase în anul 1895), pe întreaga ,,cheltuială” a acesteia.
La inaugurare au participat foarte multe personalități ale vremii, ale județelor Tecuci și Putna, si aici enumerăm:
– Smaranda Apostoleanu- proprietara moșiei Colonești;
– Vasile Ghe. Apostoleanu- fiul Smarandei Apostoleanu, primar al orașului Focșani, împreună cu soția Didina;
– Eliza Ernest Vârnav- fiica Smarandei Apostoleanu;
– Nestor Cincu- deputat și Prefect al județului Tecuci;
– Muka Nestor –fiica Smarandei Apostoleanu;
– Elena Manole – fiica Smarandei Apostoleanu;
– N.N Bibescu – deputat, avocat cu soția Victoria, fiica Smarandei Apostoleanu;
– Gheorghe Gâtu- deputat și prefect al județului Putna;
– Barotzi C- avocat și fost prefect al județului Tecuci;
– Alma Vidrașcu;
– Aneta Plojeanu- directoarea Școlii profesionale Focșani;
– CHARLOTTE SCHIEL;
– I. Prolea –revizor școlar al județul Tecuci;
– Ghe. Popovici – dirigintele Școlii Colonești;
– iar din partea administrației locale: Primarul V. Ionescu, J. Beldiman, I. Popescu, Gr. Lupu, I Cârlan și D.D. Popescu;
– Ghe. Niculescu- administratorul comunei Răchitoasa;
– Sfințirea s-a făcut de către preoții Ghe. Popescu parohul comunei Buda, V. Șitaru, Alex Motaș, Ioan Neghină, parohul comunei Colonești și Gheorghe Brăescu.
Școala avea o curte de 4800 mp, iar construcția o suprafață de 154 mp, pereții construiți din cărămidă de zid arsă, învelită cu tablă de fier, vopsită. O singură sală era utilizată pentru procesul de învățământ și avea drept inventar:
- 9 hărți geografice;
- 15 tablouri istorice;
- 3 tablouri religioase;
- 3 tablouri științe ale naturii;
- 1 sistem metric COMPLECTEMINUS;
- 124 volume cărți.
În anul 1921 dirigintele AL.PATRICIU prezintă STAREA LOCALULUI DE ȘCOALĂ COLONEȘTI:
- poziția: în cătunul Tîrg Colonești;
- posturi: 2 titulari;
- elevi: 156 (107 elevi: 7-12 ani și 49 elevi: 12-16 ani);
- se învăța într-o singură sală, restul fiind locuința învățătorului;
- erau necesare cel puțin 2 săli.
În anul 1939 directorul T. Giușcă informează Revizorul școlar că ternul ( lotul) școlar de 2 ha primit de școală în baza Legii Agrare din 1921 era cultivat cu:
– grâu- 9000 mp;
– porumb- 9000 mp;
– împăduriți -2000 mp.
Iar pe ceilalți 1ha și 30 ari primiți la inaugurare au fost cultivați cu:
– sfeclă- 3500mp;
– in- 1500 mp;
– fasole- 600 mp;
– pepeni- 300 mp;
– zarzavaturi- 100 mp;
– pepinieră- 4000 mp;
– cartofi- 3000 mp.
În anul școlar 1939-1940 Școala Colonești avea 3 învățători și 169 elevi.
În anul 1950, numai la ciclul primar erau 242 elevi, iar ciclul 2 era frecventat de copiii și din satele vecine, fapt pentru care s-a înființat un internat cu cantină la curtea boierească.
Astfel la internatul Școlii în toamna anului 1954 erau cazați 35 elevi. Hrana era asigurată din grădina școlii și din sacrificarea animalelor crescute în ferma proprie.
În toamna anului 1954, sala de clasă din partea stângă a localului a fost despărțită în 2 săli și astfel s-au realizat 4 săli de clasă.
Tot în anul 1954 au fost realizate din beton scările de acces.
În anul 1954 școala avea 5 cadre didactice la clasele I-IV și 6 cadre calificate la clasele V- VIII.
În școală sunt 98 de pioneri și 6 U.T.C-iști.
În baza proiectului nr 638 din 13.03.1972 se realiza rețeaua de alimentare cu energie electrică a instituțiilor publice ale comunei, printre care și Școala cu clasele I-IV și Grădinița Colonești, iar amenajarea D.J 241 s-a început prin realizarea terasamentului cu ajutorul a 4 excavatoare în anul 1963, iar în anul 1972 s-a realizat asfaltarea.
Școala în anul 2014 a fost dotată printr-un proiect realizat de primarul Iancu Valentin Mîrzac cu un spațiu nou și modern pentru grupuri sanitare cu centrală proprie și un amfiteatru în aer liber.
În anul 2016 s-a realizat o împrejmuire nouă.
Datorită spațiului insuficient și a faptului că localul existent nu mai făcea față noilor cerințe, în anul 1963 începe construirea noului local de școală, înaugurat la 15 septembrie 1965, care la început ciprindea:
– 4 săli de clasă plus un spațiu pentru laborator dar neamenajat;
– bibliotecă școlară cu 1400 volume;
– lot experimental- 0,75 ha.
Realizarea acestui nou local s-a făcut prin grija primarului Comunei GHE. N. V. VÂNĂU și a directorului IONESCU GHEORGHE.
Printre directorii școlii Colonești putem enumera:
a)- între anii 1908-1945;
- Cartas
- Popovici;
- Alexandru Patriciu 1919-1923;
- Traian Giușcă 1926-1940.
b)- între anii 1945- prezent:
– STAICU GHEORGHE;
– IONESCU GHEORGHE;
– RAFAILĂ IONEL;
– SIMION EMIL;
– DUHALMU CONSTANTIN;
– POPA GERGETA;
– NĂSTASE PETRUȚA;
– CIOBANU COSTEL;
– UNGUREANU VIOREL;
– CAZAN CONSTANTIN.
Aceste date au fost culese din Arhivele Naționale Bacău, Galați și Arhiva Școlii Gimnaziale ,,Smaranda Apostoleanu” Colonești, județul Bacău de Primarul Iancu Valentin Mîrzac.